Acum un an și jumătate Ilie a mai fost la grădiniță cu însoțitor (shadow) vreme de vreo două luni jumătate. Programul era de mers dimineață la grădiniță și apoi trei ore de terapie în centru. Greu de spus cum era Ilie pe vremea aceea. Intra foarte ușor în tantrum, nu putea să susțină o activitate, spunea doar câteva cuvinte, nu era atent la activitățile de grup, interacționa extrem de puțin cu ceilalți copii. Îi plăcea cântecele și le asculta liniștit sau fluturând mânuțele.
Datorită unui cumul de factori am renunțat la a mai merge la grădiniță. Cele mai semnificative fiind faptul că am rămas fără însoțitor și urma să mutăm terapia acasă. Apoi am început terapia în mod intensiv acasă, iar recomandările primite au fost să ne canalizam pe terapie și când va fi pregătit să reîncepem grădinița. Am participat și la un curs referitor la mersul la grădiniță a copiilor cu autism organizat de DAAL și am înțeles că degeaba continuam cu grădinița dacă Ilie nu avea abilitățile de bază, cum ar fi: imitarea, contact vizual, scanarea mediului. Plus că Ilie avea lacune inclusiv la jocul simplu. De aceea am optat pentru reînscriere la grupa mică; diferența dintre el și copiii de vârsta lui era prea mare și nu aveam niciun indiciu că am putea recupera pe parcurs.
După evaluarea desfășurată în luna martie a lui Ilie urma să analizăm dacă este oportun pentru el să reînceapă grădinița. Noi, părinții ne gândeam că cel mai probabil din toamnă o să reîncepem. În urma discuției cu noul coordonator, acesta ne-a recomandat să nu mai așteptăm și să mergem cât mai repede. Într-adevăr, Ilie a făcut progrese importante între timp. Acum este mult mai prezent, mai conștient de ce se întâmplă în jurul său și va prelua mai multe din mediu. Are șansa de a generaliza și menține tot ce a învățat în terapie. Plus că nivelul de joc s-a îmbunătățit considerabil.
Ne-am mobilizat împreună cu terapeuții și am început să facem planul de bătaie. Ilie mai are multe de acumulat și trebuie să păstrăm cât mai mult din programul terapeutic. Cea mai bună soluție găsită de noi este să începem cu două ore pe zi și să ajungem la cel puțin patru ore înainte de a ajunge la școală. În ziua în care Ilie merge la logopedie avem ședința săptămânală cu terapeuții.
Am discutat cu doamna director și cu educatorii. Ni s-a permis în primă fază să vină ambii terapeuți. Aceștia vor fi umbra lui Ilie și-l vor ajuta să treacă peste momentele dificile și să se integreze în grup. De asemenea, vor colecta date de la grădiniță pentru a ști ce să lucrăm cu Ilie. De exemplu, ce l-a întrebat copiii pe Ilie și nu a știut ce să răspundă. Sau ce jocuri de la grădiniță nu știe să joace. Care au fost împrejurările în care Ilie a avut un comportament neadecvat.
Avem noroc de Manuela, educatoarea noastră dragă, care este trup și suflet pentru copii și suntem convinși că Ilie o va îndrăgi. Ilie s-a împrietenit repede cu personalul grădiniței preluând ușor indicațiile și ajutorul de la aceștia. Dimineața este nerăbdător să meargă la grădiniță să se întâlnească cu doamnele educatoare și cu ceilalți copii.
Cu această ocazie am mai făcut un pas important în a merge și cu altă mașină decât a noastră. Ilie nu dorește să urce în altă mașină. Doar se uită la ele și le examinează din exterior. Acum, la întoarcerea acasă Ilie merge cu mașina unui terapeut. Pentru a ajunge la aceasta, prima dată a fost însoțit de mama, o soră și celălalt terapeut. Practic am schimbat doar mașina și șoferul față de venitul la grădiniță. Pasul următor a fost fără surioară, apoi fără mama, iar acum merge doar cu unul din terapeuți și RockFM.
După prima săptămână de grădiniță am ajuns la concluzia că Ilie este pregătit să facă față acestei noi provocări. Este prima etapă din integrarea lui în societate. Noi, familia lui, împreună cu întreaga echipă din jurul său suntem pregătiți să ne bucurăm alături de el.